Workaholism vs. work ethic

31 Dec 2019

Jocul de cuvinte în engleză ne ajută să punem punctul pe i în încercarea de a diferenția cele două concepte, scoțând în evidență asemănarea semantică (și nu numai) dintre cele două, precum și riscul de a le confunda. Scopul meu în acest articol este de a oferi câteva gânduri despre cum să diferențiem între workaholism și etica muncii și de ce e important s-o facem.

Pentru început, mi se pare potrivit să citez cuvintele lui Solomon din Eclesiastul 3:12-13:

Înțeleg că pentru oameni nu este nimic mai bun, decât să se bucure și să facă ce este bine în viață. În plus, faptul că cineva poate mânca, poate bea și poate duce un trai bun de pe urma întregii lui osteneli este un dar de la Dumnezeu.

De ce e important să le diferențiem

• Workaholism-ul provoacă haos, etica muncii produce siguranță.
• Workaholism-ul pretinde control, etica muncii alimentează încrederea.
• Workaholism-ul este preocupat doar de ego, etica muncii este despre și pentru ceilalți.
• Workaholism-ul rănește, etica muncii vindecă.
• Workaholism-ul duce la burnout, etica muncii oferă odihnă.
• Workaholism-ul manipulează oameni, etica muncii convinge prin adevăr.
• Workaholism-ul e nociv pentru trup, minte și suflet, etica muncii e o oază de bunăstare.
• Workaholism-ul ajunge să distrugă ceea ce construiește, etica muncii construiește sustenabil și îngrijește.
• Workaholism-ul limitează potențialul uman, etica muncii descătușează creativitatea.
• Workaholism-ul ajunge un scop în sine, etica muncii slujește unui scop mai mare.
• Workaholism-ul este o adicție, etica muncii este un mod de viață.
• Workaholism-ul distruge sufletul, etica muncii îl poate salva.
• Workaholism-ul consumă energie, etica muncii o regenerează continuu.
• Workaholism-ul stoarce viața de familie, etica muncii o alimentează.
• Workaholism-ul duce la singurătate, etica muncii naște și susține relații autentice.
• Workaholism-ul este pierdere, etica muncii e câștig.

… și așa mai departe, am putea adăuga zilnic la listă, fiindcă workaholism-ul și nivelul de etică a muncii sunt trăsături de caracter care se manifestă prin comportament. Ele nu sunt alb și negru, ci se manifestă în gradient de gri.

Etica muncii

“Etica muncii” este un set de valori și principii centrate pe importanța muncii și rolul ei în dezvoltarea caracterului și abilităților individuale. Principiile sunt ancorate în valorile iudeo-creștine și au fost conturate de gândirea protestantă din perioada Reformei; ele au stat la baza construcției civilizației moderne și au contribuit la apariția și dezvoltarea capitalismului.

A avea un nivel ridicat de etică a muncii înseamnă a avea o atitudine de respect față de muncă și de a crede că principalul mod de a genera valoare pe termen lung, de a ne dezvolta ca civilizație, este printr-un efort susținut de muncă asiduă făcută cu înțelepciune.

Cu ajutorul înțelepciunii pricepem contextul general al vieții și rolul muncii în ea. Înțelepciunea ne face să ne oprim și să ne bucurăm de rezultate muncii. Înțelepciunea poate transforma munca grea într-un trai bun.

Manifestări ale eticii muncii

• Motivație intrinsecă în a da tot ce-i mai bun și a munci din greu
• Integritate, respect și onestitate în relații
• Atenție la detalii și calitatea rezultatelor
• Disciplină și dedicare
• Punctualitate
• Simț al responsabilității
• De încredere, oferă încredere
• Jucător de echipă
• Performanță susținută în mod sustenabil

Workaholism

Conceptul de “workaholic”/“workaholism” a apărut pentru prima oară în 1971 în cartea Confessions of a Workaholic și a generat mai multe inițiative de cercetare. Cei mai mulți psihologi clasifică workaholism-ul ca adicție 100% (laolaltă cu adicția de gambling și substanțe), una distrugătoare de vieți — nu doar a practicantului, ci și a familiei sale și a celorlalte relații personale — care duce la narcisism și o pierdere completă a empatiei și compasiunii față de semeni.

Workaholism-ul este o pervertire a eticii muncii, prin transformarea muncii în scopul ultim, à la “Arbeit macht frei”. Ceea ce începe ca pasiune pentru muncă se poate transforma într-un comportament obsesiv. Un factor diferențiator esențial este lipsa înțelepciunii, ceea ce generează deviația.

Manifestări ale workaholism-ului

• Munca este activitatea principală în viață, domină toate procesele cognitive
• Dispoziția se schimbă și e dependentă de experiențele din muncă
• Gândul permanent la muncă, inclusiv în încercările de relaxare
• Lipsa încrederii în colegii de echipă
• Nivel ridicat de iritabilitate, lipsă de răbdare, nervi și agresivitate
• Atitudine conflictuală cu cei din jur
• Destrămarea relațiilor personale datorită preocupării exclusive cu munca
• Simptome fiziologice, dureri

Munca e brățară de aur

O idee promovată zilele acestea este “ești ceea ce faci”. Poate sună decent la prima vedere, dar e o perspectivă atât de limitată! Dimpotrivă, ceea ce faci este o reflexie a ceea ce ești sau, cu alte cuvinte, ceea ce ești determină ceea ce faci.

Ne mândrim cu munca pe care o facem (ca și cu o brățară frumoasă), dar suntem mult mai mult de-atât. Munca nu este un scop în sine, ci un mod de a ne forma și cizela caracterul, în vederea pregătirii pentru viața eternă pentru care suntem meniți.