Darul vederii

Vorba aia, “nu știi să apreciezi ceva decât după ce-l pierzi”…

De vreo două zile sufăr de un fel de conjunctivită (m-am autodiagnosticat). Lăcrimez în continuu și văd totul blurry. Am pus mai mult Visine decât scrie pe prospect și ajută un pic. Timp de o oră, aproximativ.

Așa că mă gândeam cât de prețios e văzul pentru mine și cât de rar realizez asta…

Ironia face să am o săptămână foarte plină și două deadline-uri pe sfârșitul ei, așa că nu-i rost de relax :) . Oh, well…