Blank canvas

19 Mar 2012

Am decis să scriu iar, după (încă) o pauză de aproape un an.
Și ce an, o-ho!

Sunt mai multe motive pentru care n-am mai scris, cele care-mi vin acum în gând ar fi:

1) Blank canvas. Nici eu nu mai știu de câte ori am deschis editorul să-ncep să scriu… îmi vine o idee, îmi imaginez un articol, îl frământ puțin, poate chiar ajung să deschid editorul, moment în care se petrece un fenoment ciudat: liniște și blank. Nu e tocmai ușor să umpli un spațiu alb, e mult mai simplu să contribui cu o picătură pe twitter, instagram sau facebook. Întreg conceptul articolului se dezintegrează aproape instant la contactul cu ecranul alb. Dar putem lucra la asta.

2) Inerție. Treci de câteva ori prin experiența de mai sus și apare o anumită inerție de a nu scrie. Care se accentuează cu fiecare dată când o idee nu e transformată în cuvinte, ci o las să fugă.

3) Priorități. Pe lângă familie și LATERAL, dau prea puțin timp și atenție altor lucruri. Prefer să mă odihnesc sau să citesc atunci când am ocazia. Scrisul necesită timp petrecut singur, în liniște, care e extreeeem de prețios și vine în cantități mici.

4. Română sau engleză? M-am frământat mult timp cu întrebarea asta. Pe de-o parte, aș vrea să-mi construiesc profilul internațional și să-mi exersez scrisul în engleză. Și poate-o voi face – în paralel. Pentru că, atâta timp cât vom avea o prezență în România și vom căuta oameni talentați care să ni se alăture, consider că e important să continui să scriu în limba noastră de comoară.

Deci – de ce e important pentru mine să scriu?

Versiunea tl;dr:
Gândul că aș putea să scriu, că vreau să scriu, că e bine să scriu, că trebuie să scriu —
mă urmărește tot timpul.

Versiunea lungă, raționalizată:
1) A comunica bine și eficient în scris e la fel de important ca a vorbi clar și concis. Poate chiar mai important. La LATERAL, punem mare accent pe asta atunci când recrutăm oameni noi. Răspunsurile scrise prost (fără creativitate, cu greșeli de exprimare, greu de urmărit) garantează refuzul nostru. Voi scrie mai multe despre cum recrutăm oameni noi, cu o altă ocazie.

2) Uneori vreau să vorbesc despre ce facem la LATERAL. Și, mai important, despre cum. Am învățat enorm de mult în ultimul an, iar poate cel mai important lucru pe care l-am realizat e că mai am mult, foarte mult de învățat. Concret, aș putea vorbi despre foarte multe situații specifice, cu probleme și soluțiile găsite. Iar drumul acesta, procesul de creștere, e superb, pentru că suntem departe de unde eram acum 1 an și, sper, anul viitor vom fi departe de unde suntem azi.

3) Un fel de jurnal. De fapt, nu de la asta a pornit blogging-ul? Web-log. Chiar dacă uneori mai scriu de mână, fac și asta prea rar — și îmi doresc să las o urmă cel puțin pentru copiii mei. Să afle despre perioada asta din viața mea, despre probleme, gânduri și idei.
—
În concluzie, voi depune un efort suplimentar pentru a rupe obiceiul de a nu scrie și de a-mi forma unul nou în loc: a scrie.

Ah, încă un lucru:
Am văzut aseară Anonymous, un film care vorbește despre puterea cuvintelor și prezintă o teorie a conspirației referitor la Shakespeare (cum că, de fapt, lucrările lui ar fi fost create de altcineva). Poate asta m-a determinat să scriu acum.
—
Mâine voi vorbi despre câteva din lucrurile importante care s-au întâmplat în ultimul an. Stay tuned!